Ni se facuse dor de ceva vreme sa plecam cu fetele din Bucuresti, insa nu stiam incotro sa o apucam. Voiam sa evitam Valea Prahovei. Ultimele iesiri in zona se terminasera cu un drum de intoarcere parcurs bara la bara si doua domnisoare cu rabdarea demult pierduta. Veliko Tarnovo ar fi fost o optiune, dar nu puteam pleca de vineri seara si parca era mai mare fataiala cu vama, vinieta pentru nici doua zile de stat acolo. Pana la urma ne-am hotarat sa petrecem o noapte in Campina.
Nu e prima idee care-mi vine in minte atunci cand ma gandesc la weekenduri in familie, insa ma bantuia o imagine. Un turn intunecat cu o statuie a lui Iisus cumva suspendata si luminoasa, insotita de povesti cu spiritism, fantome si un tata indurerat. Vizitasem locul asta – Castelul Iuliei Hasdeu – in generala si-mi ramasese puternic intiparit in minte. Am vrut sa le arat si fetelor muzeul, mai ales ca Ana se tot joaca de-a fantoma in perioada asta, si pana la urma, combinata cu o oprire pe malul lacului Paltinu, escapada in Campina s-a dovedit o idee mult mai buna decat parea la prima vedere.
Castelul Iulia Hasdeu
In masina le-am povestit domnisoarelor ca o sa vedem un castel mai special, micut, prin care se zice ca se plimba o fantoma. Entuziasm maxim.
– Vreti sa mergem?
– Daaaa!, in cor
Povestea castelului, varianta pentru adulti, e ca a fost construit de Bogdan Petriceicu Hasdeu in memoria fiicei lui, Iulia Hasdeu. Fata, un copil geniu care a terminat gimnaziul la 11 ani si a fost primul roman student la Sorbona, s-a stins din viata la nici 19 ani, rapusa de tuberculoza. Tatal indurerat si-a gasit alinarea in spiritism si chiar planurile cladirii – “singurul templu spiritist din lume” – i-ar fi fost cumva dictate de Iulia. Marturii mai recente ale localnicilor si vizitatorilor spun ca pianina din muzeu mai incepe sa cante singura sau ca in unele nopti Iulia apare pe terasa castelului in rochie alba, cu margarete-n par.
Lasand povestile la o parte, muzeul e printre putinele locuri din Romania (daca nu chiar singurul) in care am primit ghid audio atat cu povestea Iuliei Hasdeu, cat si cu detalii interesante despre exponatele din casa-templu. Ana a fost incantata sa-l butoneze. Mai greu cu rabdarea de a asculta explicatiile. Ema a fost fascinata de statuia lui Iisus, mai mare decat un om, pozitionata in partea superioara a turnului principal. O tot arata cu degetul si ne spunea “uaaau”. S-au uitat amandoua la cartile stivuite in stanga si-n dreapta statuii si-au studiat cu ochi mari papusa Iuliei. Muzeul are doar cateva camere, asa ca am terminat repede vizita interioara. La iesire, doamna de la bilete le-a intrebat pe fete daca le-a placut. Ema a zis un da timid, iar Ana i-a explicat rapid nemultumirea: “Da, dar n-am vazut fantoma!”.
Mult mai mult timp am petrecut afara, in gradina din spatele castelului. Din loc in loc erau sculpturi, insa fetele au fost mult mai interesate de ghindele, ramele si crengutele uscate de pe jos.
Fantana cu ciresi – Dealul Muscel
Mai pe seara am vrut sa exploram putin Campina. Citisem ca pe Dealul Muscel e parcul “Fantana cu Ciresi” din care ai panorame faine cu orasul. Am ajuns acolo chiar dupa apus. Panorama nu mi s-a parut cine stie ce, insa locul avea un aer relaxat, cu o zona cu gratare, bancute de fier si cateva leagane, totul in padure.
Parcul public din Campina
Pentru ca n-am mai oprit pe Dealul Muscel la joaca si fetele insistau sa se dea in leagane, am poposit intr-unul din parcurile publice din oras. La intersectia dintre Orizontului cu Petrolistului e unul dintre ele, bine intretinut (cat am putut sa ne dam noi seama pe intuneric), cu leagane colorate.
Ca idee, citisem ca ar fi si un parc cu bilet de intrare si leagane mai diverse – Mitu Chitu. Acum, in martie, era inchis cu lacat. E posibil sa fie sezonier. In caz ca ajungeti pe-acolo si nu stiti unde sa mergeti pentru o ora de zbantuiala, e si asta o varianta. Din poze arata promitator pentru copii de toate varstele.
Lacul Paltinu
A doua zi ne-am propus sa ajungem la Padurea Glodeasa, iar pe drum sa vedem ruinele bisericii din Traisteni. Aveam eu asa o fantezie, nu me intrebati de unde, ca ar aduce cumva cu Abatia Cisterciana din Carta. N-au nici o treaba. Se vad de la drumul principal, sunt niste pereti de piatra care stau sa cada, imprejmuiti cu gard de sarma. La padure n-am mai ajuns, caci dupa Traisteni se termina drumul asfaltat si uitasem ca in perioada asta suntem cu masina joasa, asa ca am zis pas.
Am ajuns, in schimb, mai mult din intamplare, pe malul lacului Paltinu. Eu voiam sa fac doua-trei poze, iar cand am oprit masina fetele s-au trezit si-au vrut sa alerge pe-acolo. Vremea a tinut cu noi si-a fost o senzatie foarte placuta sa tolanim la soare, sa fie 16-17 grade afara si sa avem in fata ochilor lacul inghetat.
Ana a adunat bete pe care le-a infipt in nisipul de pe malul lacului, au aruncat impreuna cu pietre-n gheata, iar Ema fascinata de peisaj s-a dezechilibrat si-a cazut toata-n apa abia topita de la mal. Am zabovit acolo mai bine de o ora si ma intreb cum de n-am descoperit pajistea asta mai demult, in repetatele drumuri la ATRA. Prieteni care au mai fost m-au informat ca e loc de gratareala si noi am avut noroc acum de vreme neasteptat de buna si aproape nici un gratar. Zic ei ca alta e atmosfera vara.
In loc de concluzie
Acum, daca ar fi sa organizez din nou iesirea la Campina as face-o de-o zi. As pleca devreme din Bucuresti, m-as opri la Castelul Iulia Hasdeu dupa care as pune de-un picnic pe pajistea de la Paltinu. Sau, daca as vrea neaparat sa innoptez in zona, as combina cele de mai sus cu o vizita la Brebu si o plimbare prin Padurea Glodeasa. Primavara tarziu sau toamna cred ca sunt niste super culori pe-acolo.
Mitu Chitu e deschis doar vara. Mai are un frate mai mic cu acelasi nume si in Breaza, si acela deschis tot doar vara 🙂 Pe deal acolo se schiaza sau sanius iarna, e tare dragut daca prinzi o zi cu soare, o partioara mica de copii mici, si cu un restaurant bun vizavi. De vizitat ar mai fi casa lui Grigorescu si, vara, plimbare pe malul Lacului Miresei, cel cu legende macabre, care are si un restaurant cu terasa plutitoare si un mic loc de joaca alaturi, in Campina. Ca si alte idei in zona Campina: Brebu e un popas dragut, de acolo se ajunge usor la salina Slanic Prahova si balaceala la una din baile sarate de acolo, Atra Doftana, Lac de verde – terenul de golf din Breaza si baile sarate de la Telega. Si mai poti explora inspre Ploiesti, ca nu e departe, si nici aglomeratia de pe Valea Prahovei – Urlati, conacul Bellu care e minunat, o tabara de sculptura… Noi tot exploram prin Prahova asta, partea nepromovata, si ai ce vedea 🙂
Ce de recomandari faine! Multumesc, Dana!
De Lacul Miresei si tabara de sculptura nu stiam, in rest le-am vazut in doi. Si noua ne-au placut foarte mult si conacul Bellu, si Casa Domneasca din Brebu, insa deocamdata nu cred ca pot sa le “vand” cumva fetelor. Aici a fost interesant cu fantoma, cu butonat audioguide-ul, insa la Bellu e cu tur ghidat si ultima data cand am ajuns era si o doamna cam rigida. Cred ca domnisoarele i se urcau in cap :))
Bine ca mi-ai amintit de Salina Slanic, aia cred ca-i o experienta care le-ar placea. Si ne tot bate gandul sa ajungem si la Muzeul Ceasului din Ploiesti.
La Bellu e la noroc, e o madama f rigida si un nenea foarte haios. Noi am prins pe nenea, l-a invatat pe Lucas cum se transforma un scaun smecher dintr-un fel de birou in scaun de rugaciune, si i-a aratat cum sa se aseze, l-a lasat sa zdrangane la un pian si ne-a povestit pe repede inainte ca sa nu se plictiseasca domnisorul 😀 Lui insa i-a placut mai mult la foisorul de la intrare, multe scari bune de alergat 😀 E si un loc de joaca alaturi, si o padurice de explorat. Doar pe el il aveam pe atunci, cu Ema inca nu vizitez case cu multe chestii casabile 😀
[…] trecut am plecat val vartej de-acasa inspre Campina. Fetele au adormit repede in masina si nici noi nu eram chiar odihniti. Simteam lipsa obisnuitei […]
[…] vizita la Campina voiam sa le duc pe fetele la Castelul Iuliei Hasdeu. Unul dintre jocurile preferate ale Anei e sa […]
Buna Adriana! Poti sa imi spui te rog unde ati stat in Campinasi daca recomanzi? Incerc sa caut si eu cazare prin zona sa ne ghidam dupa articolul tau 🙂 Multumesc!
Buna, Alexandra. Am stat la Seva Hotel Health Club. N-are spatiu de joaca pentru copii, insa are piscina la cativa metri de hotel. N-am apucat sa o testam, nu ne asteptam sa ne tina asa ocupati zona 🙂 N-am scris despre el ca am mixed feelings si nu mi se pare din categoria super-mega-family oriented, dar e un hotel decent si nu e ca si cum zona ar fi plina de unitati de cazare.
Cat de frumoase sunt fetele, amandoua au parul superb!!!! Doua fetite superbe!